România a transformat împrumutul într-o veritabilă politică de guvernare. Din 2019 până astăzi, datoria publică a explodat, ajungând la 1.284 miliarde de lei la sfârșitul lui 2025, iar în 2026 datoria a trecut deja pragul de 60% din PIB.

Ludovic Orban – +125,7 miliarde de lei (4 noiembrie 2019 - 7 decembrie 2020). A venit la Palatul Victoria cu promisiunea unei guvernări liberale și a plecat după un an marcat de pandemie. COVID-ul explică o parte importantă a exploziei datoriei, dar Orban a deschis perioada în care România a început să se împrumute masiv. În 2020, deficitul bugetar a explodat, iar datoria a intrat pe o traiectorie pe care următoarele guverne nu au mai oprit-o.

Florin Cîțu – +78 miliarde de lei (23 decembrie 2020 - 25 noiembrie 2021). „Campionul” liberal al împrumuturilor a venit după pandemie cu discursul investițiilor și al dezvoltării. România însă a continuat să cheltuiască mai mult decât producea. Cîțu a lăsat în urmă o datorie în creștere și un model de finanțare în care deficitul devenise aproape normalitate.

Nicolae Ciucă – +208 miliarde de lei (25 noiembrie 2021 - 12 iunie 2023). Generalul a intrat în politică și a descoperit că cel mai greu război nu se duce cu tancuri, ci cu deficitul bugetar. Războiul din Ucraina, energia și inflația au fost explicațiile perfecte pentru cheltuieli tot mai mari. În perioada sa, însă, datoria a făcut un salt uriaș. A fost „stabilitatea” care a costat România sute de miliarde.

Marcel Ciolacu – +286 miliarde de lei (15 iunie 2023 - 6 mai 2025). Aici lucrurile devin cu adevărat spectaculoase. În 2024, România a ajuns la un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din UE. An electoral, cheltuieli electorale, pensii și salarii majorate, bani distribuiți cu generozitate și nota de plată împinsă în viitor. Ciolacu a demonstrat că se poate guverna foarte „social” atunci când nota este trimisă la bancă.

Ilie Bolojan – +275 miliarde de lei (23 iunie 2025 - 5 mai 2026). Bolojan a preluat România cu dezastrul deja instalat și cu datoria ajunsă la cote istorice. A venit cu austeritatea, taxele și „reforma”, însă împrumuturile au continuat. Datele oficiale arată că datoria publică a crescut cu 154,1 miliarde de lei numai în 2025, până la 1.284 miliarde de lei. Comisia Europeană estimează că datoria va ajunge la 61,6% din PIB în 2026 și 63,4% în 2027.

Și aici este ironia supremă: fiecare premier a avut propria justificare pentru împrumuturi, dar niciunul nu a reușit să rupă mecanismul. Pandemia, războiul, energia, inflația, alegerile, „greaua moștenire” – mereu există o explicație. România însă rămâne cu aceeași realitate: o datorie de peste 1.200 de miliarde de lei și dobânzi care înghit anual zeci de miliarde.

Cinci premieri, cinci explicații și aceeași rețetă: cheltuim azi, împrumutăm azi și lăsăm factura pe masa românilor de mâine.

Iar cea mai amară concluzie este că politicienii au schimbat guvernele mai repede decât au schimbat politica de îndatorare a României.