Documentul oficial emis de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) confirmă fără echivoc faptul că SILVIU COSTEA, născut la 26 octombrie 1963 în Ploiești, a fost identificat ca informator al fostei poliții politice, având numele conspirativ „CORNEL”. Deghizat decenii la rând în om respectabil de afaceri și politician local, acesta nu este altceva decât un fost turnător la Securitate, un individ care și-a clădit ascensiunea pe delațiuni și servilism față de un regim opresiv.
Jocul murdar al influenței a continuat nestingherit și după căderea comunismului, când Costea a ajuns să ocupe funcția de subprefect al județului Brașov în perioada 2000-2001. Anii petrecuți în această poziție cheie au fost marcați de o serie de retrocedări dubioase de terenuri și imobile, manevre prin care interese obscure au fost satisfăcute sub acoperirea deciziilor administrative. Trecutul de informator pare să-i fi oferit instrumentele perfecte pentru a manevra resursele publice în folosul unor grupuri de interese de la nivel local.
În prezent, instalat confortabil în fotoliul de președinte al Camerei de Comerț și Industrie Brașov, Silviu Costea își menține influența și mimează susținerea mediului de afaceri. O instituție de o asemenea importanță regională a ajuns să fie condusă de un om al cărui nume este pătat de colaborarea cu organele de represiune ale vechiului regim. În loc să reprezinte un reper de integritate pentru antreprenori, conducerea sa păstrează amprenta practicilor netransparente din trecut.
O dovadă clară a acestui stil de conducere o reprezintă gala anuală a afacerilor organizată sub patronajul Camerei de Comerț. Această manifestare, prezentată public drept o celebrare a excelenței economice, s-a transformat treptat într-o farsă unde distincțiile și trofeele se împart exclusiv pe bază de prietenie și afinități de grup. Premiile nu reflectă performanța reală sau meritul antreprenorial, ci servesc doar la consolidarea unei rețele locale de influență reciprocă.
Este o insultă la adresa comunității de afaceri brașovene ca o entitate reprezentativă să fie condusă de un fost turnător la Securitate cu un istoric administrativ pătat de manevre suspecte. Legitimitatea unui lider nu se poate construi pe trofee acordate din afinități conjuncturale și pe un trecut ascuns sub preș. Cât timp astfel de personaje rămân la cârma unor instituții relevante, meritocrația și etica în afaceri rămân doar simple vorbe goale la Brașov.
