În urmă cu doar câteva zile semnalam existența unei comunități de vulpi pe fosta platformă IUS din Brașov. Inițial am folosit termenul „familie de vulpi”, însă formularea corectă este aceea de comunitate de vulpi, observată de mai mult timp în zonă.
La acel moment, viceprimarul Dan Ghiță, în subordinea căruia se află departamentul responsabil cu gestionarea animalelor, a explicat că Primăria Brașov nu poate interveni pe un teren aflat în proprietate privată. Din punct de vedere legal, această poziție este firească.
Între timp însă, situația din teren s-a schimbat. De aproximativ patru zile au început lucrările pe platforma IUS, unde, în această etapă, se execută lucrări de nivelare a terenului. Zona este asociată proiectului imobiliar despre care primarul George Scripcaru declara public că este dezvoltat de reprezentanții lui Ion Ion Țiriac și unde ar urma să fie construite șapte blocuri cu până la 12 etaje.
Având în vedere că pe terenul fostei platforme IUS există un habitat al unei comunități de vulpi, acest aspect ar trebui analizat înainte ca lucrările să avanseze. Legislația privind protecția mediului și a faunei sălbatice prevede că, în funcție de caracteristicile proiectului și de impactul potențial asupra speciilor și habitatelor, autoritățile competente pot solicita evaluări de mediu și măsuri pentru evitarea, reducerea sau compensarea efectelor asupra faunei.
Cu alte cuvinte, existența unei comunități stabile de animale sălbatice nu este un aspect care poate fi ignorat, ci unul care trebuie verificat și gestionat potrivit legii.
Tocmai de aceea este legitim să se întrebe dacă, înainte de începerea lucrărilor de nivelare, au fost efectuate toate verificările necesare privind prezența faunei sălbatice și dacă instituțiile competente au stabilit măsurile care se impun pentru protejarea animalelor.
În acest context apare o serie de întrebări care nu mai privesc urbanismul, ci protecția faunei sălbatice. Dacă pe teren există o comunitate de vulpi, cine verifică impactul lucrărilor asupra acestor animale? S-a făcut o evaluare înainte de începerea lucrărilor? Au fost sesizate instituțiile competente? Există măsuri pentru protejarea sau relocarea exemplarelor, dacă legislația o impune?
Aceste întrebări nu sunt adresate Primăriei Brașov, care a precizat că nu poate interveni pe proprietăți private, ci instituțiilor cu atribuții în domeniul protecției animalelor și al faunei sălbatice. Dacă există indicii privind existența unei comunități de animale sălbatice într-o zonă unde încep lucrări de amploare, este firesc să aflăm dacă autoritățile competente s-au autosesizat sau au efectuat verificări.
Transparența este esențială. Brașovenii au dreptul să știe dacă legislația privind protecția faunei este respectată indiferent de identitatea investitorului.
Iar aici apare întrebarea esențială pe care mulți și-o pun: Regulile sunt aceleași pentru toată lumea sau dacă ai relații bune cu administrația publică, controalele întârzie să apară?
Este o întrebare legitimă, la care doar instituțiile abilitate pot răspunde prin fapte, verificări și concluzii oficiale.
