Pornim prin a menționa faptul că nu vorbim neapărat de o datorie financiară sau legală. Nerespectarea unei promisiuni creează o datorie morală față de persoana/persoanele respective. În sens moral și simbolic, da, când promiți ceva și nu te ții de cuvânt, devii dator! Iar pentru a înțelege și Scripcaru George despre ce vorbim: moralitatea este însușirea a ceea ce este moral, reprezentând natura, caracterul sau valoarea unei fapte și a conduitei umane din punct de vedere etic.
Vorbim despre minciunile, Pardon! promisiunile din campanie ale candidatului de la acea vreme, Scripcaru George, actualmente primarul „hobanat” al Brașovului.
După ce, în editorialele precedente, am arătat cum Scripcaru George a promis un tunel prin muntele Tâmpa, dar s-a limitat la asfaltarea unei străzi pe care ulterior a închis-o, după ce lângă Sala Sporturilor și în cartierul Craiter „au apărut” poduri hobanate demne de a ridica Brașovul la nivelul San Francisco-ului și al Londrei, a venit rândul pasajelor supraterane să se lase așteptate, pasaje promise de către mincinosul Scripcaru în aceeași campanie în care se zbătea din răsputeri să ajungă din nou la butoanele unse cu miere ale orașului.
Din broșura de campanie prezentată de Scripcaru George în 2024 rezultă clar că pasajele de la punctele 8 și 9 au fost prezentate alegătorilor drept soluții pentru trafic. În programul „Deblocăm Brașovul”, punctul 8 era „Pasaj suprateran strada De Mijloc – strada Borzești, peste calea ferată Brașov – Sibiu”, iar punctul 9 prevedea „Pasaj pietonal zona Micșunica și pasaj hobanat peste calea ferată, în zona policlinicii Astra”.
Primul dintre cele două proiecte este pasajul suprateran strada De Mijloc – strada Borzești, peste calea ferată. În broșura electorală, proiectul este prezentat pompos ca soluție pentru traversarea căii ferate, cu legătură spre zona Prodlacta. Scripcaru îl vindea alegătorilor în 2024 ca pe unul dintre cele 20 de proiecte cu care urma să „deblocheze Brașovul”. Numai că aici apare prima mare problemă: proiectul nu s-a născut din imaginația electorală a edilului. El fusese prevăzut anterior într-un studiu de trafic realizat în 2021, iar presa locală consemnează că soluția exista înainte ca acest Scripcaru să o introducă în propriul program electoral.
Cu alte cuvinte, Scripcaru a făcut ceea ce știe administrația politică să facă cel mai bine, să plagieze. Scripcaru a luat o idee existentă, a pus-o într-o broșură cu sigla proprie și a prezentat-o alegătorilor drept parte din mărețul său plan de „deblocare” a Brașovului. Iar după ce a revenit la butoanele orașului, proiectul nu a devenit peste noapte nici pasaj, nici șantier, nici măcar lucrare în execuție. Abia în 2026 Primăria a ajuns să contracteze studiul de fezabilitate pentru obiectiv, în valoare de 290.000 de lei plus TVA. Adică, după aproape doi ani de la campania în care proiectul era prezentat cu hărți colorate și săgeți galbene, administrația „hobanatului” încă studiază dacă și cum poate fi făcut pasajul.
Iar aici este partea cu adevărat savuroasă: în loc să poată spune brașovenilor „uite pasajul pe care l-am promis”, administrația poate spune, în 2026, „uite studiul de fezabilitate pe care îl facem pentru pasajul pe care l-am promis”. Diferența dintre cele două formulări este exact diferența dintre o realizare și o promisiune electorală ambalată frumos. În ianuarie 2026, municipalitatea explica faptul că abia lansează procedura pentru studiul de fezabilitate, iar în iunie era anunțată atribuirea contractului de 290.000 de lei. Așadar, marele proiect prezentat în campania din 2024 drept soluție pentru trafic a făcut, până acum, drumul clasic al promisiunilor electorale: din broșură în procedură, din procedură în studiu și din studiu… mai vedem.
Scripcare, ești DATOR!!!… cu un pasaj suprateran.
Al doilea proiect este și mai spectaculos în broșura de campanie: „Pasaj pietonal subteran la Micșunica” și „Pasaj rutier hobanat peste calea ferată str. Minerva – Timișul Sec”. Pe hartă, totul arată impecabil: linii galbene, trasee perfecte, legături între cartiere și, evident, promisiunea că traficul va fi „deblocat”. În realitate, însă, la aproape doi ani de la alegerile din 2024, pasajul hobanat nu este un obiectiv aflat în execuție. Potrivit informațiilor comunicate în 2026 de Primăria Brașov, există o documentație tehnico-economică în faza de studiu de fezabilitate, elaborată încă din 2014, care trebuie actualizată din punct de vedere al costurilor.
Așadar, Scripcaru George a promis în 2024 un pasaj hobanat, dar în 2026 administrația discută despre actualizarea unui studiu vechi de mai bine de un deceniu. Și aici trebuie făcută distincția între o promisiune electorală și o lucrare efectivă: una este să desenezi pe o hartă un pasaj care leagă Astra de Uzina 2 și de Centură și să-l prezinți ca parte din „Deblocăm Brașovul”, iar alta este să ai proiectarea finalizată, autorizațiile, finanțarea și constructorul în teren. În acest moment, potrivit informațiilor publice disponibile, suntem încă în zona documentațiilor și a procedurilor, iar Primăria estima că etapa de achiziție pentru proiectare și demararea execuției nu putea începe mai devreme de un an.
Cu alte cuvinte, și acest pasaj a rămas, deocamdată, acolo unde Scripcaru pare să se simtă cel mai confortabil cu proiectele sale spectaculoase: pe hârtie. În campanie, alegătorul vedea un pasaj hobanat care urma să lege zone ale orașului și să „dezvolte foarte mult zona”; după revenirea lui Scripcaru la Primărie, realitatea administrativă înseamnă actualizarea unei documentații vechi, achiziții și promisiunea că, poate, cândva, se va ajunge și la execuție. Iar aici se vede diferența dintre o broșură electorală și administrație: pe hârtie, Brașovul se umple de pasaje; în teren, traficul rămâne să aștepte.
Scripcare, ești DATOR!!!… cu încă un pasaj suprateran.
Și mai este ceva. În cazul pasajului De Mijloc – Borzești, merită subliniat și un detaliu pe care broșura de campanie nu avea niciun interes să-l scoată în evidență: proiectul era deja prevăzut într-un studiu de trafic din 2021. Deci nu vorbim despre o idee născută în campania lui Scripcaru din 2024, ci despre o soluție care exista anterior și care a fost preluată în programul său electoral.
Iar dacă mai punem lângă asta și informația că, în administrația Coliban, proiectul a fost discutat pentru a fi dus spre un studiu de fezabilitate, atunci povestea devine și mai interesantă. Aici însă evităm în a spune că inițiativa a aparținut unui anumit consilier local din mandatul 2020 – 2024 și că Adriana Miron „era pe cale să comande” studiul.
În concluzie, după tunelul prin Tâmpa, după strada asfaltată și apoi închisă, după podurile hobanate care trebuiau să transforme Brașovul într-un fel de San Francisco transilvănean și după aceste două pasaje care au rămas, deocamdată, între broșura electorală și teancul de documentații, se conturează o imagine greu de ignorat: în campanie, Scripcaru promite infrastructură de secol XXI; în administrație, brașovenii primesc studii, actualizări de studii, proceduri și noi termene. Cele 20 de proiecte din broșură au fost suficient de spectaculoase pentru a arăta bine în fața alegătorilor. Rămâne însă de văzut câte dintre ele vor ieși vreodată de pe hârtie și vor intra în asfalt, beton și șantier. Pentru că, până atunci, „Deblocăm Brașovul” se pare că a rămas doar numele unei broșuri electorale, iar datoria morală față de alegătorii cărora li s-au făcut promisiunile continuă să crească.
P.S. Scripcare, ești DATOR!!!… cu două pasaje supraterane.
