Într-o cameră de nefamiliști care se dorește a fi studio de televiziune, un anume personaj adus la Brașov de un colonel SRI pentru „ciripeală”, care pe ulițele colbuite ale Iașului pledează în politolog, iar pe străzile pietruite ale Brașovului îmbracă haina marelui jurnalist, mai aduce din când în când pe sticla internetului tot felul de cotizanți pe care îi transformă, peste noapte, în „Oameni faini la Brașov”.
Printre acești „oameni faini” s-a numărat și Gicu Cojocaru, primarul comunei Cristian. Numai că, dacă lăsăm puțin decorul de studio și ne uităm la documente, „omul fain” începe să arate ceva mai complicat.
Gicu Cojocaru nu este un personaj fără istoric în materia integrității. În 2015, Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat că acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate, după ce a cumulat, în diferite perioade, funcții publice în mai multe administrații locale. Între 2003 și 2004 era inspector la Primăria Cristian și, simultan, inspector fiscal la Primăria Vulcan. Între 2004 și 2012 a cumulat funcția de inspector la Cristian cu cea de consilier local la Zărnești și cu cea de inspector fiscal la Vulcan. În 2012 au urmat alte combinații… de funcții publice la Râșnov, Vulcan și Cristian.
Cojocaru a contestat raportul ANI. A mers până la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă instanța supremă a menținut soluția care confirma incompatibilitatea, iar mandatul său de primar a încetat atunci de drept. Mai mult, povestea nu s-a terminat aici: în 2021, chiar Gicu Cojocaru a ridicat o excepție de neconstituționalitate privind prevederile pe baza cărora fusese constatată incompatibilitatea. În ianuarie 2026, Curtea Constituțională a respins definitiv excepția și a constatat constituționalitatea prevederilor respective.
Așadar, nu vorbim despre o bârfă de birt și nici despre o etichetă pusă de vreun adversar politic. Vorbim despre o stare de incompatibilitate constatată de ANI și confirmată în procedura judiciară. Interdicția de trei ani este o altă chestiune și nu trebuie confundată cu constatarea incompatibilității. Dar faptul că sancțiunea și-a produs efectele nu șterge din istoria administrativă a personajului episodul care a dus la pierderea unui mandat.
Și pentru că la „Oameni faini la Brașov” probabil nu se verifică întotdeauna și partea mai puțin faină a biografiei invitaților, să mergem mai departe. În familia Cojocaru apare și Ioana Cojocaru, fiica primarului, inspector vamal în cadrul Direcției Regionale Vamale Brașov. Iar aici lucrurile devin și mai interesante.
Ioana Cojocaru a fost trimisă în judecată de DNA, alături de colega sa Raluca-Elena Badea, pentru luare de mită, fals intelectual și abuz în serviciu. Potrivit rechizitoriului DNA, în perioada 5–11 septembrie 2024, cele două, aflate în timpul unui control vamal, ar fi produs unui operator economic un prejudiciu de 10.920 de lei și ar fi consemnat informații nereale în documentele oficiale. DNA susține, de asemenea, că la 21 octombrie 2024 cele două ar fi primit gratuit mai multe bunuri de la reprezentanții unei alte societăți comerciale, constant din câte se pare în obiecte vestimentare de damă.
Pe românește, „bunurile” despre care vorbește DNA în comunicatul oficial nu sunt o metaforă. În spațiul public, cazul a fost relatat ca fiind legat inclusiv de haine și accesorii. Dar trebuie spus foarte clar: Ioana Cojocaru nu este condamnată definitiv, iar acuzațiile DNA trebuie tratate ca acuzații până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Dosarul 669/119/2025 se află la Tribunalul Covasna Secția penală, iar documentele instanței confirmă calitatea de inculpat a Ioanei Cojocaru și faptul că dosarul are ca parte vătămată Autoritatea Vamală Română.
Dar, potrivit informațiilor pe care le avem, povestea nu s-ar fi oprit la fiică. Gicu Cojocaru ar fi intrat el însuși în această poveste, fiind cercetat penal într-o cauză privind o presupusă faptă de trafic de influență, în legătură cu intervenții telefonice pe lângă persoane implicate în situația fiicei sale. Subliniem însă: această informație trebuie prezentată ca fiind pe surse, nu ca o condamnare definitivă.
Și ajungem la Cristian, pe strada Vlad Țepeș nr. 26. Aici apare numele Elena Apafi, despre care informațiile publice indică faptul că este mezina lui Gicu Cojocaru și care poartă numele Apafi. Imobilul a făcut deja obiectul unor întrebări în legătură cu lucrările de renovare, iar în articolul nostru anterior au fost indicate două societăți — Wentmar Tencuieli SRL și Misterline SRL – ca fiind implicate în lucrări la această adresă.
Iar aici apar coincidențele și întrebarea care merită pusă cu voce tare: de unde au provenit toate materialele folosite la renovarea imobilului? Pentru că există informații potrivit cărora materiale destinate lucrărilor de la Centrul de Îngrijire și Recuperare pentru Persoane Vârstnice din Prejmer ar fi ajuns, în parte, la casa din Cristian. Deocamdată, aceasta este o suspiciune, nu o concluzie pe care să o prezentăm ca fapt consumat. Articolul precedent a cerut deja publicarea contractelor, situațiilor de lucrări și proceselor-verbale de recepție tocmai pentru ca aceste lucruri să poată fi verificate (link: https://argumentul.ro/single.php?id=2970).
Aici nu mai este suficientă fotografia de studio, costumul bine călcat și titulatura de „om fain”. Dacă materialele cumpărate din bani publici pentru un centru destinat bătrânilor au ajuns într-o proprietate privată, atunci nu mai discutăm despre imagine, simpatii politice sau jurnalism de internet. Discutăm despre o posibilă utilizare nelegală a unor bunuri achiziționate din bani publici. Dar tocmai pentru că acuzația este gravă, documentele trebuie să vorbească: facturi, avize, situații de lucrări, devize, procese-verbale, cantități și traseul materialelor.
Și atunci poate că întrebarea corectă nu este „cine sunt oamenii faini la Brașov?”, ci cine sunt oamenii pe care unii se grăbesc să-i declare faini înainte să le verifice trecutul? Pentru că Gicu Cojocaru vine cu o incompatibilitate confirmată în instanță, cu pierderea unui mandat de primar, cu o nouă decizie a CCR din 2026 care i-a respins încercarea de a ataca constituționalitatea normei și cu o fiică trimisă în judecată de DNA într-un dosar de corupție.
Iar dacă ancheta privind presupusa intervenție a lui Gicu Cojocaru în cazul fiicei sale și suspiciunile privind renovarea imobilului din Cristian vor fi confirmate prin documente, atunci avem o imagine cu totul diferită de cea din studioul improvizat. Nu mai avem doar un „om fain”. Avem un personaj care trebuie privit prin prisma faptelor, a actelor și a explicațiilor pe care administrația trebuie să le dea public.
Poate că „Oameni faini la Brașov” ar trebui să-și schimbe puțin criteriile de selecție. Pentru că între un om prezentat frumos pe internet și un om care poate trece testul documentelor este, uneori, o diferență cât un dosar de instanță. Iar în cazul lui Gicu Cojocaru, documentele există. Întrebarea este cât timp mai pot fi ascunse sub lumina reflectoarelor?
P.S. așteptăm cu nerăbdare să vedem și alte peripeții din trecutul altor „Oameni faini de la Brașov”!…
